Mai ridică-te o dată!
Ce câștigi dacă renunți?
Nu contează că te arde!
Nu contează că te doare!
Preaiubita ta nădejde
Și nespusa ta chemare
Câți le-ar vrea de le-ar cunoaște?
Cât de mulți? O, cât de mulți... ?
Mai ridică-te o dată!
Ce câștigi dacă rămâi
Colo jos, învins sub cruce
În ocară și în pulberi?
Și-acest vis mai sfânt din toate
În uitare de ți-l spulberi?
O, iubește-l... că-i de glorii...
Tot cu dragostea dintâi!
Mai ridică-te o dată!
Ce câștigi dacă te frângi?
Ce câștigi din destrămare
În păcat și răzvrătire?
Când El toate ți le lasă
Din preaplinu-I de iubire...
Poți să cazi și poți să sângeri,
Poți să urli și să plângi!
Dar nu poți ca lupta asta
Nesfârșită să o lași
Și în Numele Vieții
Tu nu poți să mori în luptă!
O, târăște-te pe coate,
Dacă aripa ți-e ruptă,
Dar războiul biruinței
Nu-l sfârși precum un laș!
Mai privește-te o dată
Prin al mântuirii har
Și-o să vezi atunci Viteazul –
Pe Isus Hristos în tine!
Și de toată slăbiciunea
Îți va fi atunci rușine,
Căci Puterea ce te naște
N-are seamăn, nici hotar!
Mai ridică-te o dată!
Ce câștigi dacă renunți?
Nu contează că te arde!
Nu contează că te doare!
Preaiubita ta nădejde
Și nespusa ta chemare
Câți le-ar vrea de le-ar cunoaște?
Cât de mulți? O, cât de mulți... ?
Amin.